Con estrema gentilezza Daniele mi ha invitato a partecipare al suo blog, per pubblicare una foto e un testo che evidentemente ci ha presi entrambi, magari per motivazioni diverse, ma è andata così...
Per cui sono molto contento di contribuire e lo faccio volentieri

O’n nuvidduni...
Quannu a settembri c'a tramuntanedda
vai assicutannu turtuli p'a Vigna,
quannu 'etti pitratuni all'armalìgna
'mmezz'i carrubbi, p'i cuccarunèdda,
quannu cu ddu 'ran friddu, si' a gaddazzi,
quannu ô tardìu, vai spirtusànnu tani,
è sacrileggiu si ti porti pani
o anticchia r'acqua. Ammatula t'ammazzi
a 'mmracàriti com'un pillirìnu,
pirchì 'a muntagna mia ti runa tuttu:
t'addubbi sempri, manci a mi nni futtu,
e poi c'è l'acqua, 'u latti, 'u seri, 'u vinu.
Però, s'un si' d’i mei, po' jttari sangu,
'un trovi nenti e addichi strati strati.
'Rap'aricchi, perciò, senti a to’ frati,
e di 'sti cosi 'un ti scurdari un sgangu.
Attaccamu ri 'n facci, abbasciu ô Adduni
'nta bon'arm'i ron Mauru. L'acqua è bona,
ma spissu 'a cas'è chiusa. Allura sona
pi dintr'ô jardinu, e cogghit'un limuni.
Però, si propriu 'un nni po' far'a menu,
c'è ô latu ri mezzijornu, un purtidduni
chi, abbasta chi cci runi un scutuluni,
ci cari 'u firriggiàru. E' 'u malasenu
c'a sterna. A ur'aê nèsciri st'attentu
chi 'u firriggiàr'i sutta s'av'aisàri:
'ncascia 'a finestra forti e 'u ferru cari.
Ti jnchisti 'a bozza e ti nni vai cuntentu.
Si vvoi manciari, ddroc'un c'è nenti.
Appizz'agghiri supra, p'u Canali
fina ô carrubbu. Lèvati 'u vracali
e mi sa' ddiri, poi, comu ti senti.
'N test'ô Canali, appena ti rimìni,
ci sunn'i ficurinnia d'i Patruna
chi, a temp'i addazzi, hannu li 'ran virduna
'rossi, senz'ossu, frischi e senza spini.
'Nta chius'aê ron Libertu, a centu metri,
c'è 'a sterna rintr'ô màrcat'i Carmelu,
ma, 'rapi l'occhi, pirchì l'acqua ri celu
ddrocu è cunzata cu pisciazza e petri.
'Un t'abbilìri. Anticchia agghiri sutta
c'è 'a casa di ron Niècu. Cerc'a chiavi
d'a sterna, ch'è ammucciàta 'mmezz'i travi,
e trasi rintra, pirchì 'a porta è rrutta.
Arrivat'a 'stu puntu m'hê scurdatu
di rìriti chi spissu, a tanti banni,
'un trovi corda e sicchiu, 'un trovi lanni
pi gghinchiri acqua. E allura ha' gghiri armàtu
"comu camina 'u vecchiu"; 'u bicchireddu
di chiddi chi si chiurinu, 'na lenza
e t'abbiviri a tutt'i sterni, senza
chi ti va' sfirniciànnu 'u ciriveddu.
Di ddrocu fin'a rutt'aê l'acqua 'un mmivi
e mancu manci. Fatti 'na 'rrancàta
e ti v'abbuffi d'acqua barsamàta
'nta nostra ‘rutta. Poi forti c’arrivi
a sbuccar'addrulatu nni Vitranu,
si' â post'aê l'orvi. Mòddrati addrabbanna
e ddrocu "panza mia fatta capanna".
Chiama 'u zu Mommu e, s'iddr'unn'è luntanu,
un caddrozzu ri pani e un lemm'i latti,
'na feddr'aê tumma e 'na vivut'i vinu
sunnu sarvati. Si di ddà vicinu
'un ti rispunni nuddu, allura fatti
'na firriatedda suttavia aê pinnati
e gghìnchit'a bunaca ri racina
'nta vigna nova. Poi, s'è di matina,
pàrati pi davanti 'i scucciulàti
e leva manu quannu si' addubbàtu.
Ddroc'un s'attuppa, po' manciari quetu.
Però, s'un voi chi ti finisci a fetu,
cerca d'un pistari 'u siminatu.
'Un ti scurdari prima d'jritinni
di fari 'n'affacciata 'nto puddraru
pi corchi para r'ova. E mancu è raru
corchi gaddazzu chi cci lassa 'i pinni.
Quannu si' lestu addrizza p’i Patruna,
naschìa d'unni ti veni ciàur'i fenu,
fatti un pinnicu rintr'ô malasenu
e, quannu par'a ttia sùsit'e sduna.
Si quannu ti nni vai t'abbiviràri
c'è 'a stern'ô Lupi, ch'è sempri firmata:
vicin'a porta trovi 'na balata,
sullèvila, c'è 'a chiavi, e po' affunciàri.
Vattinni tingu tingu pi punenti
'nto Spampinàtu, unni si vivi puru:
'u sicchiu, ddrocu, sta appizzat'a mmuru
'nta stadda, e ‘u po' truvari temp'i nenti.
'Nta chius'appressu, s'è tempu d'autunnu,
ci sunnu alivi 'rossi quant'aê nuci:
frati di l'arma mia, chi cosa ruci !
Cògghili aràntu, e quannu runi funnu,
'un ti scurdar'i fari 'na firriàta
'nte ficurinnia, pirchì si' ô Chianazzu
e po' truvari sempri, cap'i cazzu !
o un gaddazzu sutt'ô muru, â spinziràta.
Vistu chi ssi' 'nto spenniri e ti trovi
vicin'ô frati Diecu, facci un sàutu:
c'è 'mmezz'a chiusa, un muriceddu àutu
c’ammuccia picciriddi e cosi novi.
Sbergi siccagni quant'aê partualla,
chi gghiò mi nutricava tuttu l'annu,
cosi chi peri peri 'un ci nni vannu,
mancu a li cani, vah, cosi r'a palla !
C'è puru un arvuliddu di limuna
citrigni, 'rossi, ruci ch'è un piccatu
lassàlli stari. Quannu si' assitàtu
'un trovi nuddu fruttu chi ti runa
tantu piaciri. E tu, bon'è bon'è,
jnchiti 'u tascappàni e tira drittu.
Passa di rintr'ô chiusuneddu strittu,
nesci 'nta strata e ammucca ne' Ponzè.
Ddrocu ci su' du' sterni for'aê casi
ma mancu val'a pena chi ti fermi,
pirchì l'acqua 'unn'è bona, è chin'aê vermi,
e poi, 'i patruna su' mezzi vastasi.
Cchiù abbasciuliddu ci su' 'i Cutillucci
cu malasenu sempri apert'a tutti:
s'iddi 'un ci sunnu, scarrica p'a 'utti
e po' sucari senza chi t'ammucci.
Si vvo' manciàri rapit'a cucina
(s'a chiavi 'unn'è 'nta porta è ô per'a scala)
c'è ddu pani 'i furmentu chi ti cala
'nta ll'arma, e c'è 'u curriòttu ri tunnina
'nfilatu sutt'a pila, 'nta balata.
Di ddrocu scinnitinni 'nto scampatu:
Puzz'i Punenti, 'u vecchiu è vurricatu,
ma, rintr'a chius'aê Tappu, 'nfunn'a strata,
c'è un puzzu ch'è 'u ricialu d'u giseri.
Ci su' fatt'i scanneddi, e, p'affunciari
t'ha' pinnuliar'abbasciu, 'un ha' chi ffari,
sarvu s'unn'hai cu ttia lenz'e biccheri.
Di ddrocu t'ha pigghiari accurzaturi
fina 'nte Campi, nni Pirocchiu Prenu:
ti nescinu di rintr'ô malasenu
'na ritinat'aê picciriddi nuri
chi ti fannu jri 'a vuluntà 'i manciari.
Arrunchiatilla e addrizza p'a stratidda
chi trovi comu nesci, è propriu chidda
unni pers'u cunigghiu me' cumpari.
Anticchia supravia c'è 'a stirnicedda
d'u zu Peppi Giuvanna, e 'mmezz'u fenu,
a mmanu manca rintr'ô malasenu,
c'è un pezz'i liàmu cu 'na quartaredda.
Di ddrocu acchianatinni nni Minardi
unni c'è l'autra sterna sempr'aperta:
'a chiavi è 'nta cucina, e ha' stari all'erta
quann'a va' pigghi, pirchì s'un ti vardi,
ci su' 'na manu ri puci arraggiatizzi
cu certi brogni com'e piscispati.
'Nta sterna virirrài serpi anniàti,
ma tu 'unn'ha' star'attentu a 'sti sfirizzi.
Scinnennu passi r'unni Bert'a Fita
unni c'è 'n'autra sterna ri furtuna:
ma chissa rifriggeriu 'un ti nni runa
pirchì l'acqua 'unn'è mai tanta pulita.
Ora chi ssi' 'mparat'i tuttu puntu,
ti po' muddrari armatu a' marticana.
Ancora 'un sai comu si marcia a' Chiana,
ma 'n'autra vota, poi, chissu t'u cuntu.
Mauro Giangrasso - 1942
Per cui sono molto contento di contribuire e lo faccio volentieri
O’n nuvidduni...
Quannu a settembri c'a tramuntanedda
vai assicutannu turtuli p'a Vigna,
quannu 'etti pitratuni all'armalìgna
'mmezz'i carrubbi, p'i cuccarunèdda,
quannu cu ddu 'ran friddu, si' a gaddazzi,
quannu ô tardìu, vai spirtusànnu tani,
è sacrileggiu si ti porti pani
o anticchia r'acqua. Ammatula t'ammazzi
a 'mmracàriti com'un pillirìnu,
pirchì 'a muntagna mia ti runa tuttu:
t'addubbi sempri, manci a mi nni futtu,
e poi c'è l'acqua, 'u latti, 'u seri, 'u vinu.
Però, s'un si' d’i mei, po' jttari sangu,
'un trovi nenti e addichi strati strati.
'Rap'aricchi, perciò, senti a to’ frati,
e di 'sti cosi 'un ti scurdari un sgangu.
Attaccamu ri 'n facci, abbasciu ô Adduni
'nta bon'arm'i ron Mauru. L'acqua è bona,
ma spissu 'a cas'è chiusa. Allura sona
pi dintr'ô jardinu, e cogghit'un limuni.
Però, si propriu 'un nni po' far'a menu,
c'è ô latu ri mezzijornu, un purtidduni
chi, abbasta chi cci runi un scutuluni,
ci cari 'u firriggiàru. E' 'u malasenu
c'a sterna. A ur'aê nèsciri st'attentu
chi 'u firriggiàr'i sutta s'av'aisàri:
'ncascia 'a finestra forti e 'u ferru cari.
Ti jnchisti 'a bozza e ti nni vai cuntentu.
Si vvoi manciari, ddroc'un c'è nenti.
Appizz'agghiri supra, p'u Canali
fina ô carrubbu. Lèvati 'u vracali
e mi sa' ddiri, poi, comu ti senti.
'N test'ô Canali, appena ti rimìni,
ci sunn'i ficurinnia d'i Patruna
chi, a temp'i addazzi, hannu li 'ran virduna
'rossi, senz'ossu, frischi e senza spini.
'Nta chius'aê ron Libertu, a centu metri,
c'è 'a sterna rintr'ô màrcat'i Carmelu,
ma, 'rapi l'occhi, pirchì l'acqua ri celu
ddrocu è cunzata cu pisciazza e petri.
'Un t'abbilìri. Anticchia agghiri sutta
c'è 'a casa di ron Niècu. Cerc'a chiavi
d'a sterna, ch'è ammucciàta 'mmezz'i travi,
e trasi rintra, pirchì 'a porta è rrutta.
Arrivat'a 'stu puntu m'hê scurdatu
di rìriti chi spissu, a tanti banni,
'un trovi corda e sicchiu, 'un trovi lanni
pi gghinchiri acqua. E allura ha' gghiri armàtu
"comu camina 'u vecchiu"; 'u bicchireddu
di chiddi chi si chiurinu, 'na lenza
e t'abbiviri a tutt'i sterni, senza
chi ti va' sfirniciànnu 'u ciriveddu.
Di ddrocu fin'a rutt'aê l'acqua 'un mmivi
e mancu manci. Fatti 'na 'rrancàta
e ti v'abbuffi d'acqua barsamàta
'nta nostra ‘rutta. Poi forti c’arrivi
a sbuccar'addrulatu nni Vitranu,
si' â post'aê l'orvi. Mòddrati addrabbanna
e ddrocu "panza mia fatta capanna".
Chiama 'u zu Mommu e, s'iddr'unn'è luntanu,
un caddrozzu ri pani e un lemm'i latti,
'na feddr'aê tumma e 'na vivut'i vinu
sunnu sarvati. Si di ddà vicinu
'un ti rispunni nuddu, allura fatti
'na firriatedda suttavia aê pinnati
e gghìnchit'a bunaca ri racina
'nta vigna nova. Poi, s'è di matina,
pàrati pi davanti 'i scucciulàti
e leva manu quannu si' addubbàtu.
Ddroc'un s'attuppa, po' manciari quetu.
Però, s'un voi chi ti finisci a fetu,
cerca d'un pistari 'u siminatu.
'Un ti scurdari prima d'jritinni
di fari 'n'affacciata 'nto puddraru
pi corchi para r'ova. E mancu è raru
corchi gaddazzu chi cci lassa 'i pinni.
Quannu si' lestu addrizza p’i Patruna,
naschìa d'unni ti veni ciàur'i fenu,
fatti un pinnicu rintr'ô malasenu
e, quannu par'a ttia sùsit'e sduna.
Si quannu ti nni vai t'abbiviràri
c'è 'a stern'ô Lupi, ch'è sempri firmata:
vicin'a porta trovi 'na balata,
sullèvila, c'è 'a chiavi, e po' affunciàri.
Vattinni tingu tingu pi punenti
'nto Spampinàtu, unni si vivi puru:
'u sicchiu, ddrocu, sta appizzat'a mmuru
'nta stadda, e ‘u po' truvari temp'i nenti.
'Nta chius'appressu, s'è tempu d'autunnu,
ci sunnu alivi 'rossi quant'aê nuci:
frati di l'arma mia, chi cosa ruci !
Cògghili aràntu, e quannu runi funnu,
'un ti scurdar'i fari 'na firriàta
'nte ficurinnia, pirchì si' ô Chianazzu
e po' truvari sempri, cap'i cazzu !
o un gaddazzu sutt'ô muru, â spinziràta.
Vistu chi ssi' 'nto spenniri e ti trovi
vicin'ô frati Diecu, facci un sàutu:
c'è 'mmezz'a chiusa, un muriceddu àutu
c’ammuccia picciriddi e cosi novi.
Sbergi siccagni quant'aê partualla,
chi gghiò mi nutricava tuttu l'annu,
cosi chi peri peri 'un ci nni vannu,
mancu a li cani, vah, cosi r'a palla !
C'è puru un arvuliddu di limuna
citrigni, 'rossi, ruci ch'è un piccatu
lassàlli stari. Quannu si' assitàtu
'un trovi nuddu fruttu chi ti runa
tantu piaciri. E tu, bon'è bon'è,
jnchiti 'u tascappàni e tira drittu.
Passa di rintr'ô chiusuneddu strittu,
nesci 'nta strata e ammucca ne' Ponzè.
Ddrocu ci su' du' sterni for'aê casi
ma mancu val'a pena chi ti fermi,
pirchì l'acqua 'unn'è bona, è chin'aê vermi,
e poi, 'i patruna su' mezzi vastasi.
Cchiù abbasciuliddu ci su' 'i Cutillucci
cu malasenu sempri apert'a tutti:
s'iddi 'un ci sunnu, scarrica p'a 'utti
e po' sucari senza chi t'ammucci.
Si vvo' manciàri rapit'a cucina
(s'a chiavi 'unn'è 'nta porta è ô per'a scala)
c'è ddu pani 'i furmentu chi ti cala
'nta ll'arma, e c'è 'u curriòttu ri tunnina
'nfilatu sutt'a pila, 'nta balata.
Di ddrocu scinnitinni 'nto scampatu:
Puzz'i Punenti, 'u vecchiu è vurricatu,
ma, rintr'a chius'aê Tappu, 'nfunn'a strata,
c'è un puzzu ch'è 'u ricialu d'u giseri.
Ci su' fatt'i scanneddi, e, p'affunciari
t'ha' pinnuliar'abbasciu, 'un ha' chi ffari,
sarvu s'unn'hai cu ttia lenz'e biccheri.
Di ddrocu t'ha pigghiari accurzaturi
fina 'nte Campi, nni Pirocchiu Prenu:
ti nescinu di rintr'ô malasenu
'na ritinat'aê picciriddi nuri
chi ti fannu jri 'a vuluntà 'i manciari.
Arrunchiatilla e addrizza p'a stratidda
chi trovi comu nesci, è propriu chidda
unni pers'u cunigghiu me' cumpari.
Anticchia supravia c'è 'a stirnicedda
d'u zu Peppi Giuvanna, e 'mmezz'u fenu,
a mmanu manca rintr'ô malasenu,
c'è un pezz'i liàmu cu 'na quartaredda.
Di ddrocu acchianatinni nni Minardi
unni c'è l'autra sterna sempr'aperta:
'a chiavi è 'nta cucina, e ha' stari all'erta
quann'a va' pigghi, pirchì s'un ti vardi,
ci su' 'na manu ri puci arraggiatizzi
cu certi brogni com'e piscispati.
'Nta sterna virirrài serpi anniàti,
ma tu 'unn'ha' star'attentu a 'sti sfirizzi.
Scinnennu passi r'unni Bert'a Fita
unni c'è 'n'autra sterna ri furtuna:
ma chissa rifriggeriu 'un ti nni runa
pirchì l'acqua 'unn'è mai tanta pulita.
Ora chi ssi' 'mparat'i tuttu puntu,
ti po' muddrari armatu a' marticana.
Ancora 'un sai comu si marcia a' Chiana,
ma 'n'autra vota, poi, chissu t'u cuntu.
Mauro Giangrasso - 1942
Commenti